Bebe Cotimanis rememorează fragmente din copilăria “mahalalei”: “Nu aveam înjurături porcoase!”

Vocea și prestațiile lui Costantin Cotimanis au făcut istorie pe scena artistică autohtonă, iar astăzi, de la ora 19:00, este timpul pentru o nouă reprezentație a maestrului. Actorul este invitat în podcastul „ALTCEVA cu Adrian Artene”, difuzat pe canalul de YouTube dedicat. Cei ce doresc să se aboneze, dar și să urmărească interviul integral, o pot face AICI!

Maestrul Constantin Cotimanis descrie, printre altele, o copilărie animată de povești hazlii, perioadă despre care susține că îl inundă cu amintiri și arome chiar și acum. Actorul creionează cu lux de amănunte cum se desfășurau zilele interminabile din „mahala”, dar și ce impact au avut acestea asupra adultului „Bebe” Cotimanis.

( NU RATA: CUM ARATĂ CASA LUI BEBE COTIMANIS. ACTORUL S-A MUTAT LA ȚARĂ )

Podcastul integral este difuzat pe canalul de YouTube „ALTCEVA cu Adrian Artene”, începând cu ora 19:00

Adrian Artene: Găseam într-o povestire că ați copilărit între fabrica de ulei, fabrica de prelucrare a aluminiului, cum arăta o zi din acea copilărie printre vagoane? Spuneați o chestie extrem de amuzantă, că practic furați alături de toți ceilalți copii semințe din vagoane!

Ce se întâmplă cu toți pensionarii din România cu pensii mai mici de...

Și să mori e SCUMP în Cluj-Napoca. Cu cât se vinde un loc...

Constantin Cotimanis: Da, semințe care plecau la fabrica de ulei. Și toată aprovizionarea stadioanelor din București se făcea pe acolo. Nu era mult, mai mult de doi saci de semințe din producția record care se raporta în fiecare an și erau producții record, aveam fabrici de ulei.

Furau și cetățenii de culoare și noi, ăia, mai puțin colorați, toți furam de acolo semințe, din vagoane. Știi ce e frumos? Am avut o copilărie atât de frumoasă că îi simt mirosul uneori. Miroase a lemn tăiat, probabil de aia sunt și îndrăgostit de tâmplărie, pentru că era fabrică de cherestea lângă vagoane.

A lemn proaspăt tăiat, a semințe, a halva, «pe ulei» am dat-o mai târziu. Deci îi simt mirosul copilăriei. Și peste toate, mirosul pe care îl dădeau locomotivele cu abur, cărbuni și abur. Jucam fotbal și mai glumeau conducătorii de locomotivă, mai trăgeau maneta, ieșea abur spre noi. Știa că nu ne arde și începea să râdă mecanicul.

Acum stau și mă gândesc, deși aparțineam mahalalei, nu aveam înjurături porcoase, grație educației pe care o primeam. Acum mă gândesc că nu am pronunțat de acolo, pe organe, ce strigam noi la mecanicul de locomotivă «dobitocule, tâmpitule, nenorocitule, nebunule», acolo ne era vocabularul.

( CITEȘTE ȘI: DOAR COCOȘUL CÂNTĂ ÎN CASA LUI BEBE COTIMANIS! KIRA HAGI ȘI CARMEN IONESCU, SUB COMANDA MARELUI ACTOR: “SUNT UN BĂRBAT DE MODĂ VECHE, MISOGIN CÂT ÎNCAPE!” )

Cine deţine informaţii despre acest subiect este rugat să ne scrie la [email protected], să ne sune la 0741 CANCAN (226.226) sau să ne scrie direct pe WhatsApp.